Autopsia bebelușului de la Suceava decedat în urma botezului, amânată! Care este motivul

Anchetatorii care se ocupă de cazul bebelușui de la Suceava care a decedat la aproape 12 ore după ce a fost botezat au anunțat faptul că autospia trupului micuțului a fost amânată o zi.

Autoritățile au explicat că s-a recurs la amânarea autopsiei deoarece procesul trebuie asistat și de un expert independent alături de medicii Serviciul Județean de Medicină Legală Suceava, relatează Monitorul de Suceava.

Autopsia bebelușului de la Suceava, amânată o zi!

Autopsiere trupului micuțului va avea loc miercuri, 3 februarie, la două zile după ce a fost constatat decesul. La procedură urmează să participe un medic legist de la Deva. Se pare că această măsură a fost luată la solicitatea preotului care l-a botezat pe copil, potrivit sursei citate.

O înregistrare video cu imagini surprinse în timpul botezului în urma căruia un bebeluș din Suceava a decedat au fost făcute publice. Se poate observa cum preotul scufundă pruncul în apă de trei ori, însă cu fața în sus, nu în jos, așa cum susțin specialiștii în Teologie că ar trebui să se facă ritual de botez.

În imagini se poate observa cum preotul de la biserica „Sfinţii Constantin şi Elena”, din Suceava, scufundă copilul de trei ori ținându-l cu fața în sus, nu în jos.

Preofesorul de Teologie Liturgică la facultatea de Teologie din Sibiu a precizat într-o declarație pentru adevarul.ro faptul că preoții învață încă din timpul facultății cum trebuie săvârșită Taina Botezului, fiind folosită o păpușă. Specialistul a explicat care este procedura exactă: o mână se ţine între picioarele copilului, iar alta pe faţa acestuia pentru a-i proteja nasul şi gura. Afundarea în apă, cu faţa în jos se face rapid, în fracţiuni de secundă, astfel încât apa să nu aibă timp să pătrundă pe căile nazale.

De asemenea, și Vasile Gavrilă, profesor de Teologie Liturgică la Facultatea de Teologie din Bucureşti, a precizat, pentru sursa citată, în urmă cu mai mult timp care este procedura pe care un preot trebuie să o urmeze: „mânuţele copilului se lasă libere; preotul îl prinde pe copil de părţile corpului astfel încât coloana vertebrală să nu fie sub nicio formă pusă în pericol; nu i se astupă concomitent gura şi nasul, pentru că s-ar sufoca; cu podul palmei i se astupă gura, iar cu degetele i se astupă urechile, nasul rămâne liber. Afundarea se face foarte rapid, durează câteva secunde. În momentul în care este introdus în apă, copilul este ţinut cu o palmă de gât şi cap, cu faţa în jos, şi cealaltă mână stă între picioarele copilului pentru a putea să asiguri verticalitatea şi poziţia cea mai bună pentru coloana vertebrală”.